Let Me Disarm You

"If I have the gift of prophecy and can fathom all mysteries and all knowledge, and if I have a faith that can move mountains, but do not have love, I am nothing."

"Dacă am darul profeţiei şi înţeleg toate tainele şi am toată cunoaşterea şi dacă am toată credinţa, aşa încât să mute munţii, dar nu am dragoste, nu sunt nimic."

 

It's amazing what happens when you leave an anti-gay church, and start attending a gay-friendly church that loves and accepts you unconditionally. It's a funny thought: unconditional love. Can a church really be called a church, if they do not love?

I didn't realize it at the time, but being brought up in the Romanian church here in the States, has put up an armor - not "the armor of God", rather an armor of numbness and hostility. They so passionately preach against gays, head coverings, and jewelry that I began forming an armor blocking me from what God really wanted for my life.

When I finally left my anti-gay church, and found one that is open and affirming, I felt like I was disarmed. My numbness and hostility melted away; my body relaxed, and it is as if I'd entered a spiritual spa. No longer did I have to hide who I was or pretend that I liked chicks. Here I found my rest, at this church. And I began discovering God in a beautiful new way. God I wish I would have grown a pair long ago.


E minunat ce se-ntâmplă când pleci de la o biserica care este impotriva celor gay, și incepi să mergi la o biserică care te iubește și te acceptează necondiționat. E o ideie întgersantă - iubire necondiționată. Oare poate o biserică să se cheme o biserică, dacă nu iubește?

N-am realizat atuncea, dar fiind crescut în biserica de Români aici în statele unite, am pus o armătură - nu armătura lui Dumnezeu, ci o armătură de amorțeală și de ostilitate. Cu pasiune predică impotriva homosexualite, baticuri, și bijuterii, și o armătura sa developat care ma împiedica ca Domnul să lucreze în veața mea.

Când însfârșit am luat curajul sa plec de la biserica care era impotrava celor gay, și am găsit una care mă acceptă și mă iubește, am simțit că parca am fost dezarmat. Amorțeala și ostilitatea s-a topit, ființa mea s-a relaxat, și am simțit că parcă am intrat într-o spa. Nu mai trebuia să mă ascund, sau să mă fac că-mi place fete. Aici am găsit odihnă, la biserica asta. Și am încput să descopăr pe Dumnezeu din nou, în-trun fel frumos. Doamne dice n-am prins curajul mai demult.

View on Tumblr